Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor se pot modifica oricând. Unele prețuri cresc, altele scad. Inflația se manifestă în cazul în care se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar ale unor articole specifice, ceea ce înseamnă că astăzi poți cumpăra cu un leu mai puțin decât ai putut cumpăra ieri. Cu alte cuvinte, inflația reduce valoarea monedei în timp. În România țintirea inflației este strategia de politică monetară a Băncii Centrale.
| An | Rata inflației | Context |
|---|---|---|
| 2018 | 4,6% | Creștere economică susținută |
| 2019 | 3,8% | Inflație moderată, pre-pandemie |
| 2020 | 2,6% | Pandemia COVID-19, cerere scăzută |
| 2021 | 5,1% | Revenire economică, blocaje în lanțurile de aprovizionare |
| 2022 | 13,8% | Vârful inflației — criză energetică, război în Ucraina |
| 2023 | 10,4% | Inflație încă ridicată, BNR menține dobânda de politică monetară |
| 2024 | 5,6% | Scădere treptată, peste ținta BNR |
| 2025 | 7,3% | Majorări de taxe, presiuni bugetare |
| 2026 | ~5,5% (prognoză BNR) | Vârf de ~10-11% în iunie-iulie, șoc energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu; corecție descendentă în T3 2026 |
Surse: INS — serie de date anuală IPC (2018-2025, valori finale) și BNR — Raport asupra inflației (2026, prognoză, revizuită de la 3,9% la 5,5% în iunie 2026, ținta de inflație fiind reatinsă estimativ în T3 2027).
1.000 lei din 2020 au azi o putere de cumpărare de aproximativ 651 lei. Ca să ai aceeași putere de cumpărare ca în 2020, ai avea nevoie azi de aproximativ 1.535 lei — o devalorizare netă de 34,9%.
Pe un orizont mai lung, 1.000 lei din 2010 valorează azi doar aproximativ 496 lei în putere de cumpărare reală — o devalorizare de peste 50% în 16 ani. Calculele exacte se fac mai sus, pentru orice sumă și orice an din 1970 până azi.
Inflația reprezintă creșterea generalizată și susținută a prețurilor bunurilor și serviciilor dintr-o economie, care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor. Se calculează pe baza Indicelui Prețurilor de Consum (IPC), publicat lunar de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform BNR, rata anuală a inflației este estimată la aproximativ 5,5% la finalul lui 2026, cu un vârf de circa 10-11% în iunie-iulie 2026, pe fondul șocului energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu. Prognoza a fost revizuită în creștere de la 3,9%, valoarea anterioară.
BNR publică trimestrial Raportul asupra inflației și își ajustează estimările pe baza unor factori noi: prețul energiei, presiuni salariale, deprecierea leului față de euro și incertitudini fiscale. Revizuirea din 2026 a venit din cauza acestor factori combinați.
IPC măsoară evoluția prețurilor unui coș reprezentativ de bunuri și servicii cumpărate de populație (alimente, locuință, transport, sănătate etc.). Este calculat lunar de INS și este principalul indicator folosit pentru a măsura inflația în România.
Calculatorul folosește mediile anuale ale IPC publicate de INS. Pentru anul curent, în lipsa unei medii anuale finale, se folosește ultima valoare disponibilă sau prognoza oficială BNR.
Actualizat la: 30.06.2026
Folosind acest website sunteți de acord cu Politica de confidentialitate
Info
Pe lângă inflație, salariul net e celălalt factor care îți decide puterea reală de cumpărare. Vezi cât rămâne din salariu după taxe cu calculatorul de salariu net de pe salariile.ro.
Pentru calcule se utilizează mediile anuale ale Indicelui Prețurilor de Consum, furnizate de INSSE. În lipsa mediei anuale, calculele utilizează ultima valoare anualizată disponibilă sau prognozată. Această pagină conține informații publice în baza Licenței pentru Guvernare Deschisă v1.0. API public. Vrei calculatorul pe site-ul tău? Vezi codul de embed.